Astăzi agricultura a devenit intensivă, chimizată, solurile sărăcite în macro şi microminerale, poluate chimic şi biologic, agricultura utilizează OMG-uri, iar materiile prime înalt procesate au următoarele consecinţe:
• alimentul este poluat;
• alimentul este sărăcit în nutrienţi;
• cu cât este mai procesat este şi mai diferit compoziţional de alimentele naturale (are o altă informaţie a matricei, o informaţie modificată, nenaturală, antropizat);
• apar alimente compozite cu arome, texturi, culori, compoziţii şi profiluri nutriţionale nenaturale profund dezechilibrate, cu exces de zaharuri rafinate, grăsimi artificiale, proteine degradate şi modificate, saturate de aditivi alimentari de sinteză, poluate chimic şi fizic.
Caracteristicile senzoriale nu mai sunt cele naturale şi apar culori, gusturi, arome, texturi artificiale, puternic adictive, în contextul unor caracteristici nutriţionale dezechilibate, nesănătoase (acum apare clar dicotomia, prăpastia între calitatea senzorială şi cea nutriţională) şi astfel gustul, mirosul, aspectul devin o minciună nutriţională pentru organism şi cu cât alimentele sunt mai „bune", savuroase, atrăgătoare, cu atât au caracteristici nutriţionale mai dezechilibrate şi sunt mai nesănătoase.
• Nici un aliment procesat artificial, antropizat nu este echivalent nutriţional cu vreun aliment natural (neantropizat) ;
• Diversitatea dietei alimentare moderne este numai aparentă, în realitate resursele alimentare vegetale s-au redus drastic (de la câteva sute de plante din flora sălbatică) la câteva zeci de plante cultivate (circa 20 de cereale), iar resursele alimentare de origine animală de la câteva zeci de specii sălbatice (vânat) la doar 4-5 animale domestice. Diversitatea alimentelor a crescut însă enorm, dar periculos nutriţional, pe seama procesării înalte a celor câteva resurse alimentare modificate compoziţional şi poluate;
• Agricultura şi industrializarea au dus la modificarea compoziţională (macro şi micronutrienţi) radicală şi nesănătoasă a resurselor alimentare (plante, animale domesticite, hibridizate, modificate genetic, chimizate) şi alimentelor modeme faţă de alimentele naturale integrale ce constituiau singura hrană a omului înainte de a inventa agroindustria şi de a deveni sedentar.
Fiinţa umană, prin excepţionalele ei resurse cognitive, îşi poate ajusta, regla aportul alimentar pentru a corespunde necesităţilor nutritive fiziologice individuale printr-un mecanism complex de învăţare şi experienţă proprie. în timp acest mecanism poate permite individului să recunoască şi să deosebeasca produsele cu efect favorabil de cele cu efect dăunător.
Din păcate condiţia principală pentru a realiza aceste alegeri funcţionează numai dacă alimentele au proprietăţi senzoriale diferite. Organismul nu poate însă aprecia calitatea nutriţională a alimentului doar prin intermediul simţurilor.
Din nefericire tocmai aici acţionează industria modernă de alimente creând produse cu proprietăţi senzoriale din ce în ce mai ridicate, dar având calitate nutriţională scăzută.
Astfel se naşte prăpastia între proprietăţile senzoriale excepţionale ale alimentelor şi proprietăţile lor nutriţionale scăzute, exprimate în profiluri nutriţionale dezechilibrate, periculoase.
Lista E-urilor (aditivi alimentari) folosite in Uniunea Europeana
